Una dintre cele mai impresionante culturi neolitice este cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolia care se întinde pe o suprafaţă cuprinsă între nord-estul României, Republica Moldova şi Ucraina de sud-vest
Una dintre cele mai impresionante culturi neolitice este cultura Cucuteni-Ariuşd-Tripolia care se întinde pe o suprafaţă cuprinsă între nord-estul României, Republica Moldova şi Ucraina de sud-vest. Şi-a primit numele de la satul Cucuteni unde, în 1884, s-au descoperit primele vestigii arheologice. Caracterizată de ceramica superb pictată, cultura Cucuteni este datată în jurul anului 4800-4600 î.e.n. Denumiţi şi "cucutenieni", oamenii de atunci se caracterizau printr-un mod de viaţă sedentar. Se ocupau cu vânătoarea, agricultura, pescuitul, meşteşugurile casnice, exploatarea sării şi comercializarea ei.
Lăcrămioara Stratulat este directorul Complexului Muzeal Moldova din Iaşi care găzduieşte Muzeul de Istorie a Moldovei care expune piese reprezentative ale culturii Cucuteni. Ea ne-a făcut o scurtă introducere în cultura celebră în toată lumea. "Splendida şi valoroasa şi uimitoarea cultură Cucuteni este o cultură neo-eneolitică din istoria Europei, este cea mai valoroasă cultură din Europa şi n-o spunem noi, cei din România. Este o cultură anterioară marilor piramide, este anterioară culturii miceniene. Cele mai vechi artefacte au o vechime de 6500-7000 de ani. Nu e puţin dacă ne gândim la ceea ce este remarcabil la ea, adică splendida pictură rămasă aproape intactă din punct de vedere coloristic. Mai avem încă foarte multe semne de întrebare asupra acestei culturi."
Geografia oamenilor de acum câteva mii de ani era cu totul alta, spaţiul imaginat de ei diferea fundamental de cel pe care ni-l imaginăm noi. În acest sens, semnificaţia de cultură nu era limitată de ceea ce înţelegem noi azi prin termenul modern. Lăcrămioara Stratulat: "Ca orice cultură arheologică ea are o arie de început, o arie de maximă dezvoltare şi o parte finală. Aria de început este în zona Moldovei şi tot aici este aria de maximă dezvoltare, în toată Moldova, de dincoace şi de dincolo de Prut. Ultima parte de dezvoltare a acestei culturi este în partea ucraineană. Acum 7000 de ani nu existau aceste graniţe, aceste ţări şi poate că ar fi un element în plus ca atunci când vorbim despre cultură să subliniem faptul că cel mai important lucru este valoarea şi nu graniţele administrative ale unui stat care, însă, trebuie respectate."
Una dintre cele mai importante aşezări din România ale culturii Cucuteni este satul Poduri din judeţul Bacău, în estul României. Aici s-a descoperit în 1979 un bogat sit arheologic care conţine locuinţe, unelte, depozite de provizii, ceramică pictată, statuete şi o moară. La Poduri au fost găsite mari depozite de cereale, într-o locuinţă au fost descoperite 16 depozite. Au fost descoperite, în diferite niveluri, construcţii de chirpici de forma unor cutii cu suprafaţa de un metru pătrat şi pereţi înalţi de 45 de centimetri. Moara este o construcţie în care se află 4 silozuri de formă tronconică, înalte de aproximativ 1,10 metri, prevăzute cu un un capac şi o răsuflătoare. În momentul descoperirii erau pline cam o treime cu cereale carbonizate. Silozurile erau specializate, două dintre ele conţinând în special orz, în timp ce celelalte două conţineau grâu. În apropierea celor două silozuri se află o construcţie de formă pătrată în care erau aşezate 5 râşniţe, 3 mai mari şi 2 mai mici. Ele erau fixate în socluri de lut vopsite în alb. La colţul construcţiei era un jgheab prin care se evacua măcinişul. Este una dintre cele mai vechi mori din Europa de sud-est.
Lăcrămioara Stratulat arată însă că specificul cucutenian a fost acela al ceramicii excepţionale şi al măiestriei artiştilor: "Este o cultură care se întinde pe 360.000 de kilometri pătraţi, absolut uriaşă, pe un teritoriu uriaş pentru acele timpuri, cu faze şi subfaze de dezvoltare, dar care are ca fir roşu, ca element comun această splendidă pictură realizată fie în motive meandrice, spiralate, fie în motive geometrice, depinde de faza de dezvoltare la care noi ne referim. Specialiştii au încercat să dea o explicaţie acelor motive încercând să pătrundă în mentalitatea cucutenienilor, ceea ce este foarte greu pentru noi să ne reîntoarcem într-o perioadă atât de îndepărtată de timp. Putem doar să afirmăm că erau mari iubitori de frumos şi mari artişti, dacă ei au putut să exploateze oxizii pe care îi găseau într-o zonă apropiată lor. Ceramica este prelucrată aproape perfect, nu la roată ci de mână. Oricare vas cucutenian se poate jura că este făcut la roată, perfecţiunea este foarte aproape de măiestria meşterului cucutenian. Îi numim artişti, îşi pictau până şi polonicul cu care mâncau."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved