Deşi nu se află în topul destinaţiilor turistice din România precum Transilvania, litoralul Mării Negre sau, mai recent, Bucureştiul, zona Neamţului are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită.
Deşi nu se află în topul destinaţiilor turistice din România precum Transilvania, litoralul Mării Negre sau, mai recent, Bucureştiul, zona Neamţului are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită. În judeţul Neamţ, vizitatorii vor descoperi atracţii ale naturii, situri istorice încărcate de legende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi o gastronomie căreia nu îi poţi rezista.
O parte a atracţiilor turistice se aflăîn municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra Neamţ. În centrul oraşului se află Ansamblul Curtea Domnească, ale cărui începuturi datează din a doua jumătate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare. Din fosta Curte Domnească mai există doar o parte din zidurile de incintă şi din pivniţe. Aici se află Biserica Domnească Sfântul Ioan, construită din piatră în 1497 - 1498 în stil arhitectural moldovenesc. Dintre multele muzee din oraş, unul este special şi anume Muzeul de artă Eneolitică Cucuteni. A fost deschis în anul 2005 în clădirea unei foste bănci, chiar în zona istorică a oraşului. În vitrinele muzeului sunt expuse vase de ceramică pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care au aparţinut unei civilizaţii care a locuit în zona Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul Rep. Moldova şi al Ucrainei între 4600 şi 2750 î.H. Numele acestei civilizaţii a fost legat de descoperirile arheologice din 1884 şi 1893 din localitatea Cucuteni de lângă Iaşi.
Să continuăm prezentarea judeţului Neamţ cu ajutorul jurnalistului Traian Bădulescu: "Judetul Neamţ este unul dintre judeţele de top ca potenţial turistic din România. Turismul rural este destul de dezvoltat. Sunt sute de pensiuni rurale, sunt şi câteva hoteluri mari de 3 şi 4 stele de calitate, care au fost renovate în ultimii ani. Avem legendarul Han al Ancuţei, care este unul dintre cele mai cunoscute hanuri şi restaurante tradiţionale româneşti, solicitate şi de românii şi de străinii care trec prin zonă. Avem pitorescul lac Bicaz, avem peisaje montane, Muntele Ceahlău, sunt munţi foarte buni pentru drumeţiile montane."
De la Piatra Neamţ se ajunge foarte repede la Barajul de la Bicaz şi mai departe, trecând munţii spre Transilvania prin Cheile Bicazului, în Parcul Naţional cu acelaşi nume. Tot de la Bicaz se ajunge în Parcul Naţional Ceahlău şi la Muntele cu acelaşi nume.
O altă rută pe care se poate ajunge pe Muntele Ceahlău este prin oraşele Roman şi Târgu Neamţ. La Roman se află Casa memorială a unuia dintre cei mari muzicieni pe care i-a dat România, Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai mari dirijori ai lumii. Între Roman şi Târgu Neamţ se află celebrul Han al Ancuţei, construit la sfârşitul secolului al 18-lea pentru a fi loc de popas pentru negustorii care treceau prin această zonă a Moldovei. Unul dintre cei mai prolifici scriitori români, Mihail Sadoveanu, a reunit 9 povestiri sub titlul "Hanul Ancuţei", volum apărut în anul 1928.
Ajungem şi în zona oraşului Târgu Neamţ, unde întâlnim multe obiective turistice precum cetatea medievală cu acelaşi nume, apoi Casa memorială a lui Ion Creangă, un alt nume important al literaturii române. Este casa copilăriei scriitorului, aflată la Humuleşti, un sat devenit cartier al oraşului Târgu Neamţ. Mergând spre zona montană, ajungem în Parcul Natural Vânători Neamţ şi la rezervaţia de zimbri de la Dragoş Vodă. Tot pe raza comunei Vânători Neamţ, la circa 15 km de Târgu Neamţ se află cea mai veche şi cea mai însemnată aşezare monahală din istoria Moldovei - Mănăstirea Neamţ. A fost ctitorită de voievozi din neamul Muşatinilor, precum Petru I Muşat, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. În incinta mănăstirii l-am întâlnit pe părintele Andrei pe care l-am rugat să ne spună de ce este important pentru turiştii români şi străini să viziteze această mănăstire? "În primul rând pentru că această mănăstire a Neamtului este simbolul monahismului şi culturii noastre româneşti. Mai mult decât atât, este o frumuseţe şi o ctitorie a voievozilor muşatini care, precum aţi văzut şi dvs a scos în evidenţă frumuseţea şi cultura româneascăîncă din Evul mediu. Fiind situată lângă Cetatea Neamţului, a avut un loc strategic în acele perioade, plus că mănăstirea a primit danii din partea domnitorilor muşatini destul de însemnate şi apoi înfrumuseţarea acestei mănăstiri a avut un rol foarte important şi a fost şi un privilegiu pentru această mănăstire deoarece primul mitropolit al Moldovei şi stareţ al Mănăstirii Neamtului a fost Iosif I Muşat, tot din neamul Muşatinilor."
De menţionat că la mănăstirea Neamţ a apărut, în secolul al 14-lea, o şcoală de caligrafi şi miniaturişti, iar din anul 1800 a funcţionat o tipografie. De la mănăstirea Neamţ, după un drum de circa 50 de km printr-o zonă cu păduri bogate, se ajunge în staţiunea Durău. Este o staţiune liniştită, cu hoteluri şi structuri de cazare de calitate şi cu o pârtie de schi. Acum, însă, în timpul verii, staţiunea Durău este punctul de plecare în drumeţii, cele mai frecventate trasee fiind cele spre vârful Toaca de pe Muntele Ceahlău, muntele care are şi o zi, 6 august, când în calendarul ortodox este Sărbătoarea Schimbării la Faţă. În dimineaţa acelei zile, cei care ajung pe vârful Toaca, la peste 1900 de metri altitudine, sunt martorii unui fenomen misterios. După răsăritul soarelui, Vârful Toaca face o umbră în formă de piramidă, învăluită într-o aură multicoloră, ceea ce întăreşte legendele legate de acest munte, sacru pentru daci. Ei credeau că pe acest munte se află zeii şi urcau spre vârful acestuia pentru a se ruga şi a fi mai aproape de cer.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved