Vorbim astăzi despre un proiect de succes pe mai multe planuri. Un proiect ce a obţinut locul 2 la categoria "Şcoala face omul OM" - categorie dedicată proiectelor ce susţin formarea profesională - în cadrul Galei Fondurilor Structurale 2017.
Vorbim astăzi despre un proiect de succes pe mai multe planuri. Un proiect ce a obţinut locul 2 la categoria "Şcoala face omul OM" - categorie dedicată proiectelor ce susţin formarea profesională - în cadrul Galei Fondurilor Structurale 2017. Un proiect datorită căruia începând cu anul 2016 a apărut o nouă specializare pentru rezidenţiatul medical din România: cardiologia pediatrică. Şi mai mult decât atât, un proiect care chiar salvează vieţi. "100 de inimi pentru 100 de copii" este proiectul despre care vorbim.
De la Cristian Grasu, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii, am aflat cum conlucrează instituţiile statului cu cele europene, pentru punerea în aplicare a proiectelor din domeniul sănătăţii: "Se fac eforturi importante, sunt multe locuri în care am căutat sprijin şi finanţare, am găsit de fiecare dată sprijinul Comisiei Europene şi în ultima perioadă chiar mult mai multă înţelegere decât în primul exerciţiu, lucru care se vede. Proiectul (n.r."100 de inimi pentru 100 de copii") este o dovadă a faptului că se poate face şi în România foarte mult cu finanţare europeană şi acest proiect nu este singurul. Unele cu mai multă finanţare, altele cu mai puţină, poate chiar bazate pe voluntariat, dar toate cu acelaşi scop, de a mai salva nişte vieţi, de a mai vindeca nişte pacienţi. În acest moment pentru România infrastructura reprezintă o prioritate şi reprezintă unul dintre principalele motive penru care nu suntem încă mulţumiţi de nivelul de calitate al serviciilor din sănătate, dar şi de cantitatea serviciilor pe care le primim. Avem o problemă de infrastructură: ultimul spital public construit în România era undeva prin 1981, de atunci până acum s-a mai construit o singură clădire cu destinaţie medicală, la Iaşi. Toate celelalte spitale aparţin anilor 70 sau şi mai de de mult, unele dintre ele sunt chiar monumente istorice."
Doctor Vlad Mixich, jurnalist de sănătate, a semnalat unul dintre paradoxurile cu care se confruntă ţara noastră: "Una dintre cauzele mortalităţii infantile sunt malformaţiile congenitale cardiace, mortalitatea infantilă este genul acela de subiect care în România apare cel puţin o dată pe an, când apare o statistică şi mai apare un articol arătând ce rău stă România. Aici este însă un paradox: într-adevăr România este o ţară a UE unde există în continuare cea mai mare rată a mortalităţii infantile, dar în acelaşi timp, reducerea mortalităţii infantile din 1990 până astăzi este probabil - o spun datele - una dintre cele mai de succes acţiuni, un succes al medicinei româneşti. Pentru că rata scăderii mortalităţii infantile este una dintre cele mai mari din lume. A scăzut foarte repede, într-un timp foarte scurt. Deşi în continuare suntem în coada clasamentului, evoluţia este foarte bună, lucrurile se îmbunătăţesc mult mai repede decât în multe alte ţări care au această problemă."
Unul dintre motivele acestei îmbunătăţiri este punerea în practică a proiectului "100 de inimi pentru 100 de copii", despre care ne-a vorbit prof. univ. dr. Grigore Tinică, manager, Institutul de boli cardiovasculare "Prof. Dr. George I. M. Georgescu" din Iaşi, care atunci când s-a alăturat acestui proiect european privind sănătatea şi care prevedea specializări în străinătate pentru personalul medical de toate categoriile într-un domeniu atât de sensibil cum este chirurgia cardiovasculară pediatrică, a condiţionat participarea sa la proiect de operarea unui număr de copii. Proiectul şi-a propus operarea a 100 de copii, iar cifra a fost depăşită până în prezent: "În România se nasc între 1500 şi 2000 de copii cu malformaţii congenitale, vreo 800 ... 900 de copii ar trebui operaţi în primul an de viaţă sau anual, iar acum se operează 250 ... 300 de copii. Noi avem mulţi copii rămaşi neoperaţi dinainte şi care ajung la vârste de 10, 11, 12, chair şi 15 ani, unii chiar adulţi cu malformaţii congenitale care ar trebui operaţi şi deci ar fi vorba despre 1000 de cazuri de malformaţii congenitale de operat în România. Avem câteva centre care fac intervenţii chirurgicale. Este mult mai dificilă chirurgia cardiovasculară pediatrică decât cealaltă chirurgie, pentru că un copil mic este un alt univers."
Dacă ministerul poate să facă politici, poate să acceseze fonduri, aşa cum şi face, poate încerca să schimbe mentalităţi, proiectele sunt puse în practică de cei din linia întâi: medici, asistenţi, fizicieni, terapeuţi, kinetoterapeuţi. Acestora li se adaugă câteodată şi reprezentanţi ai societăţii civile. Un astfel de exemplu o constituie Asociaţia Inima copiilor, care are ca scop sprijinirea copiilor cu probleme medicale, în special a celor cu probleme cardiace, după cum ne-a spus Alexandru Popa, preşedintele Asociaţiei: "Am ales să susţinem cardiochirurgia pentru că în 2006, atunci când ne-am înfiinţat, aceasta era o foarte mare problemă, problema copiilor cu probleme cardiace, care la vremea respectivă erau principală cauză a mortalităţii infantile neaccidentale. Lucrurile s-au mai schimbat, dar nu complet, în continuare sunt foarte mulţi copii care mor de inimă, pentru că nu sunt diagnosticaţi la timp, nu se intervine la timp, pentru că părinţii lor nu ştiu unde să se ducă. Sperăm ca acest lucru să se schimbe. Noi ne-am străduit să ajutăm la dezvoltarea acestor centre şi să nu ne concentrăm pe ajutarea unor cazuri individuale, chiar dacă acestea ne cer ajutorul şi este foarte greu să le refuzăm, de multe ori. Prin asociaţia noastră au ajuns peste 4 milioane de euro în infrastructură, bani pe care noi i-am adunat din sponsorizări, din donaţii individuale şi au ajuns în sistemul public de sănătate. Dorim să continuăm."
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved