Tu cărțâli di școalâ, ma veclji, eara un pârmit cari aspunea cum doi soț andâmusirâ n cali unâ ursâ.
Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di pi ningă Analta Curte di Casaţie şi Justiţie si sesiză ditu oficiu tu ligătură cu niscănti infracţiuñi fapti ti cutulburarea ali arada şi isihie publică şi purtaticu preşcavu.
Sârbâtoarea a Cârciunlui easti unâ ditu nai ma vrutili ș-ma aștiptatili ditu anu. Easti chirolu a tradițiilor ș-a adețloru dati di bârnu-bârnu.
Rating; Politicâ; Timișoara; Fotbalu; Conțertu
Comisia Europeană nkiseaşti ună investigație ufiţială contra ali platformă chinezească TikTok tră mintearea ali Rusie tru alidzerli prezidențiale ditu România.
Buna hâbari a stâmânâllei, aştiptatâ ş-confirmatâ, ufițialu, gioi, fu apruchearea acutotalui ali Românie, deadunu cu Vâryâria, tu spaţiul ivropeanu di libirâ urdinari.
România armâni susto pi calea ivroatlanticâ – u dzâcu diznău, di Bucureşti, ațelli ți u llia apofasea.
Coproducția podcast Radiominiaturi, promovată tru 2024 di Comunitatea Italofonă di Radioteleviziuni, ditu cari faţi parti și Radio România Internaționalu, fu tiñisită cu dauă premii ali Uniuni Internațională di Radio și Televiziuni (URTI), tru arada ali andamsi di premieri cari s-dizvărti online tru 11 di andreu.
Defițitul bugetaru ali României s-aproachi di livellu ditu 2020, anlu a pandemillei di COVID-19
Austria dimăndă că tradzi măna andicra di aderarea cu tuti arădărikili a Româniillei şi ali Vărgărie tu cumata Schengen, aţelu ditu soni keadicu ti ateali dauă văsilii ditu apirita europeană după ţi cabaia multu kiro aştiptară aestu lucru.
Yinitorlu Parlamentu ali Românie misură 7 formaţiuni, patru pro-europeani şi trei ţi eali işiş spunănda-si suvearanisti.
1°C
Unâ parti ditu arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss, di zârținâ armâneascâ, agiumsi la Vivlioteca Afstriacâ di la Universitatea Kiril ș-Metodiu di Skopje. Ti ahtari lucru zburăscu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Taha, iuva, tu unâ hoarâ dit Machidunia gârțeascâ, bâna unâoarâ un om multu șâcâgi ș-nostim foc.
Expoziția “Art Objects” simnatâ di artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ, ți s-feați la Expohub Ordinlu a Arhitecţâloru ditu Românie, Filiala București, tu kirolu 19-26 di marțu 2024
Poet armân ți s-amintă tu anlu 1835 tu hoara Magarova, ninga Bituli. Adră unâ di nai ma cânâscutili poezii, bâgatâ ș-pi muzicâ: “Spuni-ñi, bre gione” ică “Sclavlu”.
Ghivâsiţ și ascultaț ma-nghios 3 pirmithi ditu cartea "Limba Armâneascâ ti sculia primarâ" di Iancu Ianachieschi-Vlahu ți inși tu padi tu Republica Macedonia dit Arațili, tu anlu 1997.
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Bairu di cânticu armânescu << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu <<>> Pirmiti armânești: "Sândzâli apâ nu s-fați" di Cola Fudulea << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Sirma Guci << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Spiru Fuchi << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Scriitori armâñi di aeri ş-di adzâ: Mihaela Șuțu << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> România la ea acasâ: Brave Cut << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Hâbări dit bana româneascâ ş-internaţionalâ << >> Oaspiț la microfon: Ambasadorlu afstriac Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl zburăscu di unâ parti ditu arhiva a prof. dr. Max Demeter Peyfuss ți agiumsi la Vivlioteca Afstriacâ di la Universitatea Kiril ș-Metodiu di Skopje << >> Bunâ-vâ ascultari!
Tru emisiunea armâneascâ di adzâ s’da: << >> Pirmiti armânești: "S-cutrimburarâ munțâlli" - 7 parti di Cola Fudulea <<>> Bairu di cânticu armânescu << >> Bunâ-vâ ascultari!
Bianca Boeroiu, unâ ditu cama cânâscutili artisti români di make-up, amintă Premiul Emmy 2023 ti nai ma bunlu machiaj contemporanu.
Tu isturia a llei di aproapea 250 añi, presa româneascâ avu și frândza (revista, publicația) ți inși, fârâ dânâseari, ti nai ma multu chiro
Toma Enache, regizorlu a filmului „Enescu, jupuit di viu” (Enescu, bilitu di yiu), fu durusitu cu „Premio Cultura”.
Scenetâ tu un actu di Constantin Cosmescu HURYEATLU: Bunâ-ţ oara, doamne avucate! AVUCATLU : Ghini vinişi, oaspe! Tri ţi ţâ easti...
(Unu udã pseftu di mãhãlã. Dãnãpoi, nandreapta unã uşi;nastãnga unã firidã. Di unã parti şi di alantã ali scenã cãti unã crivati ti...
