Partidlu comunistu u prilo putearea tru România pi 6 di martu 1945 cu agiutor sovietic şi una s-una ahurhi alaxearea ali societati după urnechi sovietica. Reforma a nviţământului dit 1948 feati di cabuli apariţia a unei instituţii di nviţământu ca ti...
Partidlu comunistu u prilo putearea tru România pi 6 di martu 1945 cu agiutor sovietic şi una s-una ahurhi alaxearea ali societati după urnechi sovietica. Reforma a nviţământului dit 1948 feati di cabuli apariţia a unei instituţii di nviţământu ca ti ciudie: facultatea muncitorească. Universitatea eara lugursita di idiologia comunistă una turlie di manifestari a exploataril’ei capitalista. Cum muncitorlu avea agiumta emblema a regimlui comunistu şi tuti eara mutriti prit minduita a lui, universitatea avea scupolu s-adara dit omlu praxitu tru spirit muncitorescu un om di turlie naua. Facultatea muncitorească avea una funcţie tra s-adara cadri nai cari s-li alaxeasca pi ateali vecl’i. A doaua eara atea di control. Prit facultatea muncitorească, regimlu putea s-veagl’e masili di tiniri studenţa.
Andrei Banc fu jurnalistu di radio şi televiziune şi feati studii tru gimitatea a an’ilor 1950, atumtea cându facultatea muncitorească eara tru apogeu. Tru un interviu dit 2002 dat a Centrului di Istorie Orală dit Radiodifuziunea Română, Banc zuyrapsi pi minutis turlia tru cari eara aprucheat studenţal’i la facultatea muncitorească:”Cându intrai io la facultate, tru ’55, regimlu comunistu avea masi 10 an’i di funcţionari, vahi 9 ani, ma s-lugursim că alidzerli dit 1946 suntu ahurhita a lui. Tru 9 ani el avu scupolu tra s-adara un babagean aparat di stat. Aesta turlie mulţa muncitori, dimec oamin’i cu dosar bun, cu „orighini sănătoasă”, agiumsira tru posturi di cumanduseari, alti ori tru posturi di execuţie, ama eara oamin’i cari nu aveau niti barim liceulu. Bitisra ntraoara liceulu şi featiră doi an’i di aşi-numasita facultati muncitorească.
Facultatea muncitorească di doi ani ţanea loc di liceu, tra atea ca că el’i eara oamin’i cu şcoală elementară. Dimec tru 2 ani featira liceulu, atea ti nu eara ahat lahtaros cum va s-minduim ază tra atea că şi barnul a meu bitisdi liceulu tru doi an’i, după urnechea aruseasca. Avum cama di un cirec dit colegi oamin’ni di la Muncitorească, oamin’i cari eara cama tru ilikie andicra di noi. Eara tuţ membri di partid, dimec el’i ancurpil’ea vara turlie, dit videala politica masa aesta di cilimean’i. Artimaia a studenţalor earam tuţ nascanta cilimean’i, di 16-17 di an’i.”
Studenţal’i a facultatil’ei muncitoreşti eara oamin’i maturi, cari ambartitara ideologia a regimlui şi eara apufusit s-lu ndrupască. El’i avea borgea sa-l’i candaseasca pi atel’i tiniri, tru formare dit videala educaţionala şi intelectuala.Ia ti na spusi Andrei Banc: ”Lipseasti s-minduim că elevl’ii cari bitisescu aza liceulu au 19-20 an’i, ilikie la cari nai ca multi di soatali a meali eara mărtati. Nascanti avea si cilimean cate s-marta cu persoane cari avea buletin di Bucureşti tra ş-asiguripseasca repartiţia. Una parti di aeşti sot di la Muncitorească avea aproapea dublul a ilikiil’ei a noastra. Tora, cându io am cama di 60 di ani şi el’i au cama di 70 ica aproapea 80 diferenţa nu mata angreaca. Ama cându io aveam 16 şi el’i 32 angrica, eara diplo andicra di ilkia a mea. Easti cabaia s-minduesta diplo, easti cata cum un di 40 mutreasti la un di 80. El’i eara oamin’i ncurunaţ, cu taifa, nai cama mulţa avea servicii paralel cu facultatea, dimi avea nascanti responsabilităţ, a lor nu la dadea di mana nibuniile ti li avea sotl’i a mel’i şi tru 1956. El’i eara sum zorea nu masi di harea di membru di partid, nu masi că yinea dit mediul muncitoresc, ama ş-ti atea că ma s-nkisea ta nal’iurea ş-chirea serviciul, ş-chirea harea di studentu şi avea una familie ti mutreari, tuţ eara familişti. Nu eara dip lisor.”
Tru tuti organizaţiile studenţeşti, studenţal’i di la facultatea muncitorească eara tru ipotisi di cumanduseari. Diznau Andrei Banc: ”El’i eara, să spun aşi, un detaşamentu di ncadrare la noi, la Filozofie, şi la Drept. Secretarl’ii di partid la cafi an eara dit aranda a atilor di la Muncitorească, secretarlu a nostru di partid cari eara un om tin’isitu. Nu lipseasti s-minduim că aeşta eara orlea zorlea nascanta insi cu mintea tanal’iurea. El eara un om cari avea tamam dublul a ilikiil’ei a meali şi eara ziaristu la Munca. Biroulu a Uniunil’ei a Tineretlui Muncitorescu eara format dit studenţal’i alepta absolut democratic, ama secretarlu di partid eara practic numasit şi eara un om tru ilikie di la Muncitorească.
Avea si treia categorie, avea categoria a atilor cari avea intrată la Muncitorească ama avea ipotisi dip importanti tra s-ma yina si la cursuri. Şi yinea masi la examene. Un di el’i fu Dumitru Aninoiu. Io nviţaiu aproapea la tuti sesiunile deadun cu Aninoiu ş-nica alta ndoi. El’i nu avea notiţe, nu ştea ici tiva. Earam una parei di 10-12 di oamin’i, noi aşta ma tiniri şi ma bun’i la nviţătură cu ndoi di la Muncitorească cari nviţa ma cu zori şi cu Aninoiu şi aşi pregăteam sesiunea. Aninoiu, fără studii, eara director tru Direcţia a Presal’ei. Aza lucarli par ma ndilicati. Dimec eara una parei di zurbagii, noi, tinirl’i, şi una parei ma tin’isita, un detaşamentu a clasal’e muncitoare, anamisa di noi.”Facultatea muncitorească fu un yermu pi truplu a sistemlui universitar românescu di cari regimlu comunistu avu ananghi până ş-andreapsi cadrili isisi. Ahurhindalui cu an’il’i 1960, ea fu thimel’ilu a nviţămintului ideologic superior di partid.
Armanipsearea: Tascu Lala
Link-uri ti agiutor
Copyright © . All rights reserved